Postări

Sunt întunericul rece de sub patul tău care te ține cu ochii strînși până noaptea târziu ,făcând să -ți sângeri nesomnul cu gânduri.
Sunt arborele bătrân și viguros de la fereastra dormitorului copiilor ,ce proiectează pe perete siluete de temut.
Sunt frigul matinal ce-ți iubește spatele neacoperit.
Sunt spațiul gol în care calci cu încredere și-ți frângi gâtul.
Sunt fulgii ce-ți cad după ceafă când cel mai puțin aștepți.
Sunt boarea de vânt care îți joacă plăcut în timpane pe timp de vară.
Sunt chilotul ce-ți intră-n fund când transpiri.
Sunt piatra care are cea mai intimă relație cu rinichiul tău.
Sunt firul de păr din borșul tău.
Sunt procentul de alcool care îți sodomizează cerebelul.
Sunt anii tăi ce-ți gârbovesc spatele.
Sunt luna liniștită de culoarea icterului ce izbește de obrajii romanticilor o lumină indiferentă.
Sunt boschetarul cu domiciliu care incinge focul cu biblia.
Sunt un florar căriua îi plac mai mult mirosurile cernelii de tipar.
Sunt un sportiv olimpic în competiții imaginare.
Sunt tot ce sunt ,sau, ceea ce-ți convine că sunt.

Comentarii proaspete

Postări debandate

Blaze (post) pascal

Derapez cu ochii pe monitorul aproape incaruntit de goliciunea absentei textuale. E Pastele, am ciocnit involuntar un ou, de coapsa... Ca nu prea -mi prieste scaunul ca dimensiune (sustin ca as incapea in 3d inca) , imi anunta amorteala, de la ea probabil se trage si cealalta amorteala , sau poate sunt foarte sensibil la simbolurile crestinesti ce sustin adaparea de morti prin aruncatul vinului peste valurile de pamant infipte-n dos de imitari de crucifixuri?...Voi credinciosii naibii nu-mi irositi otrava mea! Puteti aplauda,am aparut in scena, nu ? Probabil doar ma privesc in oglinda, si sunt beat sau singur, in niciun caz ambele chestiuni.

     Un ospiciu superfluu au devenit retractiile de socializare ,care mai adesea culmina cu o infama revenire. De parca as fi redistribuit de sistem conform necesitatilor functionale de gland , pardon -grup.Trebuie sa fiu declarat idolul individualistilor in asemenea cazuri. Clocesc pentru curentele astea  care se prezinta  doar la singular , …

Ce vrem și pentru ce plătim

Faptul de a putea cumpăra , a plăti pentru un produs , serviciu , faptă ,ne caracterizează pe noi oamenii și ne conferă un anume statut față de sine și restul indivizilor .Nu știu cum voi dar eu mă întreb care-s adevăratele lucruri pentru care noi plătim. Pare că am plătit și gata produsul e al nostru, dar de fapt nu se știe dacă am plătit nemijlocit pentru produs, serviciu, sau pentru altceva.

  Mergi la un club de noapte . Plătești pentru ce ? Distracție ,dans, băutură?Nu ,deloc . Plătești pentru gălăgie, pentru ca să te dea afară paza, ca să te țină minte barmanul. Că de nu ar fi lume crezi  te-ai mai duce cu citiva prieteni pur si simplu sa vi se dezbată timpanele de sunet și să cumperi o votcă la triplu preț? Sigur că nu.

  Duci o femeie la restaurant nu pentru mîncare , sau pentru romantism deloc prielnic buzunarului tău , ci pentru că acasă undeva la intrarea în bucătărie stau ceva ciorapi murdari de-o lună, în pat parcă a aruncat un fascist beat o grenadă cu suflu, iar în cad…

Dragoste pe roti

Mi-ai spus întrebător " te iubesc!" , ti-am raspuns " bine" . Stiam ca o sa pleci . Ai plecat .Te-ai intors.Ai mai plecat ,iarasi ai venit. In relatia noastra tu ai fost o bicicleta. Eu mi-am obosit picioarele ,am transpirat si-am facut hemoroizi , caci nu am fost deasupra ta cum se obisnuieste, ci am mers alaturi.Imi placeai libera nu sa scartii sub greutatea mea infruntand drumul spre vulcanii si nirvanele-mi promise.Nu te-am vazut niciodata drept mijloc de traversare de la scop la scop .Erai ceva viu.
     Pe langa faptul ca erai o bicicleta,mai erai si  publica , mergeau altii pe tine si-ti spargeai rotile in spini straini, adesea te gaseam in parcari private zgaraiata cu spitele strambe spunandu-mi ca "asta e ultima oara". Ma intrebam  daca ultima oara la tinee numar sau e doar un cerc. Nu era nici una nici alta .Ultima oara nu exista cel putin pentru mine.M-am deprins cu chinul tau de Sisif feminin. Intr-o zi eram cu tine si  am erupt ,am intele…

Fiind baiet, ghivece cutreieram

Imagine
Toate lucrurile mari făcute de omenire îi datorează plecăciuni . Ea este pricina a tot, dar consorțiul filozofic preocupat de spații fără gravitație , o ocolește ,nici măcar nu o ia în seama , altfel o ia... Ea e obiectul la care se rîvnește , ea este obiectul din cauza caruia se sfădește, obiectul devenit urît cand nu e în posesie , și plăcut-molcuț cînd mâna îi mîngîie creștetul. Pentru ea s-a murit , pentru ea se sinucide ; e un ceva de care se folosește apoi se uită în calitate de ceva rubiginos. Ea- obiectul care trebuie să stea mereu la dispoziție ,să vină la consumator ca apa la robinet .
   Construiți catedrale și alte ponoase , vă rugați  și vă jurați  Bărbosului vostru , cu o mînă la inimă ș-un deget în fund. Apoi mergeți de vă căutați căldurosul întuneric cu ihtioodorul specific sub plapumă cu gîndul că șmecheru de pe orbită nu vă vede. Cu ea pe buze umblă lumea și la amar , și la bucurii ( la propriu vorbind). Ea e locul de unde țîșnim , apoi căutăm a ne băga.Din câte s…

Se doarme ...

da , așa e.

Cri Cri sau tangențial șoferisme moraliste

E spre amurg. Spatele-mi lat e o povara de trufie nerecunoscuta de mine insumi , caci fac sa se fereasca in parti si oameni si vanturi. Sub umbrele- oameni de zahar, care-si treiera fiecare glodul pe masura incaltamintei, si iscodesc vitrinele cu ochiul. Parca ploua, parca ninge. Nu are nicio importanta, ca tot glod e. De unde atata glod si nevoie ,cand sunt doar pietre si asfalt? Nici eu nu stiu. Treceam prin fata unei cafenele care avea doua ferestre imense ,si-mi cautam reflexia, insa am observat ceea ce nu cautasem: doar oameni discutand aprig si  confortabil , infigandu-si flotant nasurile in dîrele  de aburi de cafea. Unii spuneau te iubesc-uri , altii se certau , insa toti parca  uitasera de frigul de afara.
    In mijlocul drumului se intimpla o lupta crancena dintre un ziar si vint. Cand vintul mai ostenea , de partea lui veneau masinile, si nemilos una cate una il retipareau. Si tot vantul l-a salvat suflandu-l undeva langa o banca... De ce nu-mi miros cafelele , nu ma …

Fara titlu

Picura picuri pe geam. Si reusesc sa-i prind pe dinauntru.Mi-e jale ca mi-e lene , mi-e lene ca mi-e jale. Atat de mult se repeta lucrurile incat nu am nicio pofta sa continui in aceeasi maniera.Si daca imi voi schimba maniera, nu sunt sigur ca lucrurile se vor schimba. Da , e vorba de atitudinea fata de lucruri , dar cum sa ti-o schimbi cand nimic nu se schimba.Cuvintele sunt doar cuvinte, dar pina la urma ele dau forma faptelor. Astea din urma daca-s lipsite de declaratii sfarsesc necunoscute undeva in umbra si frig ca niste licheni. Am nevoie de cuvinte ca sa pot sa scuip la figurat pe ce inteleg si  nu-mi place, dar ele-s atat multe si totuna, incat prin portile inguste de eliberare ies cele mai sprintene si haine. Linistea interioara adesea imi e interpretata drept agresivitate innabusita.Deloc nu e agresivitate, ci un dezgust latent. Interesul pentru persoane sfarseste acolo unde sfarsesc punctele de reper in identificarea sinelui .Am incetat cu asa practica. Ma pregatesc sa …

Paloare

Tu indiferentule ce te plimbi pe străzi obosite de timp, ești eu ce mă regăsesc în trei umbre replicate datorită prinsorii tale  în mijlocul drumului, în labele puhave ale luminlor stradale. Tu mă incluzi în sinea ta materială , iar lucrurile mai mari ca tine te conțin , ele la rîndul lor sunt conținute de altele mai mari ... Eu sunt ultimul inel în lanțul măreției ,al Totului, inelul care începe și se termină în început .Vreau să scap de tine , de nevoile tale , să fiu amorf. Nu-mi spui nimic : ce trebuie să fac și ce nu , doar mă anunți . Ești soldatul care e gata să moară pentru o decizie , comandă. Te faci jertfă ca să-mi impui condiția: ori ești cu mine , ori nu ești deloc! De ce m-ai ales pe mine să-ți sufer chinurile ,să asist la surparea ta zilnică chiar dacă te țin după regimuri prielnice-ți.
Mă faci să-ți simt durerea cînd ești lovit , te-ai intercalat cu  eu și nu vrei să mă lași a crede că există viață fără tine . Care ți-a fost intenția în a nu mă lăsa să mă odihnesc …

Luna rea

Imagine
Nu se dedică femeilor , și totuși.
                                                                Ciclu timpanic. O ,da!