Virtual în debandare

Trasez metodic zîmbete sarcastice În absența plenitudinii de chip, Găsind soluția-n problemă, în șip , Continui devalizări morale și bombastice. Fricos ca un struț eu sunt, Îmi caut disperat salvarea , nisipul sau căldarea, Că ideatic ,și-n gât îs scund, Când încerc să mă ridic, îmi dau cu capu-n fund.                                                                                                                                                                           Foto

    Greață... Și iarăși greață ! Am fost trezit de aroma germinării  unui ciorap uitat sub pat. În el furnicile își făcuseră adăpost, cărând de prin cameră fărâmâturile de la sandvișurile mâncate în grabă din ultima lună.L-am scos și-am făcut 3 puncte , aruncându-l în coșul din colțul odăii alăturate, fără ca să mă ridic din pat.Furnicile au căzut progresiv în timpul zborului, creînd mici aglomerări.Nu le-a trebuit mult ca să se răspândească prin cameră.Au și făcut-o.Dezgustat m-am izbit cu capul de pernă ,expunându-mi talpile la lumina solară ce leneșă mi se urca în pat. Ca un ciocan în tivdă m-a invadat ideea că azi e una din zilele când se lucrează. Oasele mi s-au făcut grele , usturimea în ochi s-a acutizat, căutam disperat printre gene și puchini  ecranul telefonului de pe care să citesc că e 7:40. Nu, azi nu mă duc! Mi-e lene ,dar mai întîi de toate, mi-e scârbă , vreau să dorm..          Îmi pare cam tragicomic faptul...