Virtual în debandare

    Răscolind prin hoardele de fișiere din pc am dat de o chestie interesantă , care la început mi s-a părut drept fotojop , dar am găsit pe guglă că există cu adevărat în Fukuoka ,Japonia așa o plajă și restaurant.     Române , nu fi atât de entuziasmat să îți iei masa acolo ,că pe lîngă ea îți vei lua și altceva...    Intuiesc ceva mai special pentru români în Orientul Mijlociu ,acolo unde fâșîie Găoaza...                                                                                       Sursa foto : [ nu găsăsc]

    Greață... Și iarăși greață ! Am fost trezit de aroma germinării  unui ciorap uitat sub pat. În el furnicile își făcuseră adăpost, cărând de prin cameră fărâmâturile de la sandvișurile mâncate în grabă din ultima lună.L-am scos și-am făcut 3 puncte , aruncându-l în coșul din colțul odăii alăturate, fără ca să mă ridic din pat.Furnicile au căzut progresiv în timpul zborului, creînd mici aglomerări.Nu le-a trebuit mult ca să se răspândească prin cameră.Au și făcut-o.Dezgustat m-am izbit cu capul de pernă ,expunându-mi talpile la lumina solară ce leneșă mi se urca în pat. Ca un ciocan în tivdă m-a invadat ideea că azi e una din zilele când se lucrează. Oasele mi s-au făcut grele , usturimea în ochi s-a acutizat, căutam disperat printre gene și puchini  ecranul telefonului de pe care să citesc că e 7:40. Nu, azi nu mă duc! Mi-e lene ,dar mai întîi de toate, mi-e scârbă , vreau să dorm..          Îmi pare cam tragicomic faptul că aproximativ 1/3 din existența mea o dorm visând , iar r

    De cînd mă știu , îmi plac cafenelele franțuzești, și anume acele în stradă. Le ador fără ca să fi stat măcar acolo. În puținele ocazii pe care le-am avut , am ezitat să mă așez și  să-mi iau un oarecare ziar proaspăt ca să-i pipăi mirosul , și să sorb cu ochii din aburul  parfumat al  cafelei.. Găseam în fel și chip  motive grăbite, căci pînă la urmă nu cunoșteam dacă eram pe calea potrivită să mă amăgesc cu ce mă amăgeam. Ce mă îngrădește și azi , de a sta acolo și de a spera că nu va fi multă lume ca să-mi tulbure dorința de liniște, ivită paradoxal din harmălaia de mașini, și pietoni trecând gălăgios pe alături, e dezamăgirea.Îmi imaginez cum devin un manager care convertește gălăgia în liniște doar pentru sine. Îmi imaginez hroșnitul pietrelor minuscule sub talpa papucului  ,aduse de vînt și mașini de la edificiile vechi de prin preajmă  ce se macină la ordonanța timpului.Îmi imaginez ,cum iau singurătatea de mînă și o așez galant în fața-mi la masă ,complimentîndu-i liniile

Cubismul și suprarealismul combinați , explică natura simbolismului  .

    Nu pot să spun despre cum internetul și-a făcut efect asupra altora, poate chiar nici nu l-au observat cum le schimbă felul de a fi, dar ce ține de mine, cu siguranță că mi-am identificat  devenirea malițioasă în ”ceva” care nu  se dă explicației . Dar totul a început desigur de la aflarea în posesie a PC-ului fără conexiune la rețea. Am fost utilizator nu chiar a MS-DOS -ului ( cu toate că ăsta se utiliza în calitate de boot loader în versiunile de după 95 ) însă am avut de a face cu 95, me , NT și toate versiunile ulterioare.După o vreme , a apărut  internetul și în țărișoara mea. Ceva nou ,nemaivăzut,  și dacă era nou neapărat  a devenit și captivant.Totul a decurs atât de rapid ,încât acum mă văd legat la mîini când sunt lipsit de internet.Îmi amintesc  cu nostalgie  de primul FPS,Doom ,era ceva nemaipomenit, la vremea de atunci desigur. Îl trecusem de vreo 6 ori . Eram flămând de o lume în care mă puteam face mai puternic, mai îndemnatic cu pistoalele futuristice.Pe măsură c

http://www.youtube.com/watch?v=7DAxiGmM7wQ