Bună ar fi fost dacă nu era dimineață

    Greață... Și iarăși greață ! Am fost trezit de aroma germinării  unui ciorap uitat sub pat. În el furnicile își făcuseră adăpost, cărând de prin cameră fărâmâturile de la sandvișurile mâncate în grabă din ultima lună.L-am scos și-am făcut 3 puncte , aruncându-l în coșul din colțul odăii alăturate, fără ca să mă ridic din pat.Furnicile au căzut progresiv în timpul zborului, creînd mici aglomerări.Nu le-a trebuit mult ca să se răspândească prin cameră.Au și făcut-o.Dezgustat m-am izbit cu capul de pernă ,expunându-mi talpile la lumina solară ce leneșă mi se urca în pat. Ca un ciocan în tivdă m-a invadat ideea că azi e una din zilele când se lucrează. Oasele mi s-au făcut grele , usturimea în ochi s-a acutizat, căutam disperat printre gene și puchini  ecranul telefonului de pe care să citesc că e 7:40. Nu, azi nu mă duc! Mi-e lene ,dar mai întîi de toate, mi-e scârbă, vreau să dorm..
   
     Îmi pare cam tragicomic faptul că aproximativ 1/3 din existența mea o dorm visând , iar restul, cea conștientă- visând să dorm.Cu toate că nu mă inspiră deloc ascensiunea pe scara socială, în două minute deja eram în picioare servindu-mi ceaiul - mă motivează o eventuală foame la propriu-zis.Scara socială e așa o scară ,care ,pentru oameni alde mine are doar două trepte, cea de jos de care inevitabil mă împiedic , și cea de sus care-mi cade-n cap după ce mă împiedic de cea de jos.Sunt un Newton nefericit. Un Newton căruia nu-i cad mere în cap, ci rahaturi. Din rahaturi nu sunt capabil să scot legi și teoreme.Pot doar să-mi adulmec starea de eșuat umanist.Legea atracției universale îmi e cartea de vizită - atrag orice căcat indiferent de ce talie ar fi .Mi-am pus Alternosfera în cască, și am pornit pe scări în jos, tamponând ritmic aerul cu capul.Cînd mă aflam în stație mă instiga un gînd năstrușnic de a mă arunca în fluxul de mașini ,adică de a traversa strada la verde pentru pietoni (la noi regulile de circulație sunt un pic altfel),țintind în prealabil un BMW X6 , măcar să-mi achit polița , ce naiba !Și da, să blochez pe vreo cîteva ore traficul la care participă porci permiși la volan ,ce știu doar a claxona într-una ...Dar imaginea cum mă scot  pe segmente de sub roțile tancului mă cam îngrozește, și dacă am nenorocul să rămân viu o să fiu nevoit la sigur să  platesc spălatul roților de sîngele meu.Așa că ezit de fiecare dată , sunt inutil , dar nici într-atît de inutil ca să devin util pentru alții.
  
   Ușile troleibuzului s-au deschis și am urcat .Prin geamul din spate am văzut cum vîntul și-a angajat în dansul său cîteva frunze ,făcând piruete cu ele cîteva clipe.Mi s-au încîlcit mințile odată cu ele. Mă așteaptă la cușcă șobolanii de birou.Surprins , îmi dau seamă că gândesc în voce
Mda bre, viața e un soft licențiat, majoritatea posedă versiunea trial ,iar eu nici măcar nu am curent electric...