Sunt întunericul rece de sub patul tău care te ține cu ochii strînși până noaptea târziu ,făcând să -ți sângeri nesomnul cu gânduri.
Sunt arborele bătrân și viguros de la fereastra dormitorului copiilor ,ce proiectează pe perete siluete de temut.
Sunt frigul matinal ce-ți iubește spatele neacoperit.
Sunt spațiul gol în care calci cu încredere și-ți frângi gâtul.
Sunt fulgii ce-ți cad după ceafă când cel mai puțin aștepți.
Sunt boarea de vânt care îți joacă plăcut în timpane pe timp de vară.
Sunt chilotul ce-ți intră-n fund când transpiri.
Sunt piatra care are cea mai intimă relație cu rinichiul tău.
Sunt firul de păr din borșul tău.
Sunt procentul de alcool care îți sodomizează cerebelul.
Sunt anii tăi ce-ți gârbovesc spatele.
Sunt luna liniștită de culoarea icterului ce izbește de obrajii romanticilor o lumină indiferentă.
Sunt boschetarul cu domiciliu care incinge focul cu biblia.
Sunt un florar căriua îi plac mai mult mirosurile cernelii de tipar.
Sunt un sportiv olimpic în competiții imaginare.
Sunt tot ce sunt ,sau, ceea ce-ți convine că sunt.

Comentarii proaspete

Se încarcă...

Postări debandate

Se încarcă...

Un moscarda cu valoare adaugata

-
   Pirandello avea dreptate... Nu pot sa -mi scap masca mediocrului si imi reuseste sa fiu fericit ,fericit in fiecare  zi ,poate de aminarea sfirstiului ,poate din intentia pe care instinctul social mostenit cu mare precautie si-a urmarit scopul de a se conserva prin reincarnari.Ma vad altul cind merg pe strada opunind rezistenta privirilor "dezbracatoare" ale reprezentatelor taberei "Venus",altul in momentul cind imi apartin hranit ideatic de liniste,altul cind uit de unde nu stiu ca am venit si unde inevitabil voi pleca,altul in momentul "realizarii" absurdului in orice "actiune de interactiune" cu mediul extern (poate ar exista o logica , insa intrucit e una mica ,nefocusata si fara eroi principali ,aleg a o rejecta ,astfel de roluri nu-mi stau in preferinta)
Cita neclaritate ,presupunere sta caramida la ceea ce exista sub semnatura "umanului".Eschiva e singura rutina de a nu gindi nimic ,despre nimic ,de a trai biologic calculat si social controlat undeva in cozile lungi de primire a pensiei.

Comentarii

  1. Mucegai2 noiembrie 2013 la 10:03

    Nu cred ca faptul ca unii au afirmat ceva inaintea noastra ne fura dreptul de a decoperi singuri adevarul afirmatiei. La urma urmei lumea exista si daca nu o confirmam noi.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ursu2 noiembrie 2013 la 20:51

    Total de acord , insa chiar nici natura uneori nu poate incepe pe loc gol, nemaivorbind de "adevarul uman" ...E mai facil cind sunt indicii .

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Dacă zici , zi ,dacă nu , mai bine taci !

Postări populare de pe acest blog

Blaze (post) pascal

-
    Derapez cu ochii pe monitorul aproape incaruntit de goliciunea absentei textuale. E Pastele, am ciocnit involuntar un ou, de coapsa... Ca nu prea -mi prieste scaunul ca dimensiune (sustin ca as incapea in 3d inca) , imi anunta amorteala, de la ea probabil se trage si cealalta amorteala , sau poate sunt foarte sensibil la simbolurile crestinesti ce sustin adaparea de morti prin aruncatul vinului peste valurile de pamant infipte-n dos de imitari de crucifixuri?...Voi credinciosii naibii nu-mi irositi otrava mea! Puteti aplauda,am aparut in scena, nu ? Probabil doar ma privesc in oglinda, si sunt beat sau singur, in niciun caz ambele chestiuni.      Un ospiciu superfluu au devenit retractiile de socializare , care mai adesea culmina cu o infama revenire. De parca as fi redistribuit de sistem conform necesitatilor functionale de gland , pardon -grup.Trebuie sa fiu declarat idolul individualistilor in asemenea cazuri. Clocesc pentru curentele astea  care se prezinta  doar la singular ,
Citiți mai multe

Ce vrem și pentru ce plătim

-
   Faptul de a putea cumpăra , a plăti pentru un produs , serviciu , faptă ,ne caracterizează pe noi oamenii și ne conferă un anume statut față de sine și restul indivizilor .Nu știu cum voi dar eu mă întreb care-s adevăratele lucruri pentru care noi plătim. Pare că am plătit și gata produsul e al nostru, dar de fapt nu se știe dacă am plătit nemijlocit pentru produs, serviciu, sau pentru altceva.   Mergi la un club de noapte . Plătești pentru ce ? Distracție ,dans, băutură?Nu ,deloc . Plătești pentru gălăgie, pentru ca să te dea afară paza, ca să te țină minte barmanul. Că de nu ar fi lume crezi  te-ai mai duce cu citiva prieteni pur si simplu sa vi se dezbată timpanele de sunet și să cumperi o votcă la triplu preț? Sigur că nu.   Duci o femeie la restaurant nu pentru mîncare , sau pentru romantism deloc prielnic buzunarului tău , ci pentru că acasă undeva la intrarea în bucătărie stau ceva ciorapi murdari de-o lună, în pat parcă a aruncat un fascist beat o grenadă cu suflu, iar în c
Citiți mai multe

Fara titlu

-
  Picura picuri pe geam. Si reusesc sa-i prind pe dinauntru.Mi-e jale ca mi-e lene , mi-e lene ca mi-e jale. Atat de mult se repeta lucrurile incat nu am nicio pofta sa continui in aceeasi maniera.Si daca imi voi schimba maniera, nu sunt sigur ca lucrurile se vor schimba. Da , e vorba de atitudinea fata de lucruri , dar cum sa ti-o schimbi cand nimic nu se schimba.Cuvintele sunt doar cuvinte, dar pina la urma ele dau forma faptelor. Astea din urma daca-s lipsite de declaratii sfarsesc necunoscute undeva in umbra si frig ca niste licheni. Am nevoie de cuvinte ca sa pot sa scuip la figurat pe ce inteleg si  nu-mi place, dar ele-s atat multe si totuna, incat prin portile inguste de eliberare ies cele mai sprintene si haine. Linistea interioara adesea imi e interpretata drept agresivitate innabusita.Deloc nu e agresivitate, ci un dezgust latent. Interesul pentru persoane sfarseste acolo unde sfarsesc punctele de reper in identificarea sinelui .Am incetat cu asa practica. Ma pregatesc sa i
Citiți mai multe