Virtual în debandare

      Pași lunecoși pe podeaua lucie a morgii ,se aud precum lacrima cade pe hîrtie. Bâzâitul lămpilor fluorescente instigă orice organism aflat în mișcare să se oprească și să le asculte cum strîng polenul biologic reflectat de căpița de organe cărora le lipsește doar o furcă înfiptă-n vîrf. E liniște , e bine .Aici poți afla cum cu adevărat miroase sufletul ...Orice instrument cînd e pus pe masă țintește timpanul cu un ecou pestilențial. Creierul precum un scenarist care fumează iarbă, dă colosuri de scenarii ,și anticipă viitorul cu un funebru sfîrșit.Moartea nu are coasă  ci halat alb ,și e impozitată de stat.

Timpuri trec prin canavale omenești Sug tinereți în cavități - sicrie și pedofile batrîneți ejaculînd atroce, doar piei uscate lasă pe un os. Are veșnicie cine scrie - nu un penis în arhimandrie, nu o dragoste de palmă-n calos, nu un întuneric care lume-ndrumă că și-a cumpărat lanternă, ci un epileptic geniu tăinuit orgolios, în mucegaiul de opaiț. Căci ura sa e-o roadă amară , o bea lumea secole apoi , slăvind-o drept divină scriitură, Cînd de fapt lumina-i nu-i decat o budă pentru geniu.                                                                                    ...

   S-a întîmplat cu ceva vreme în urmă .Era deja noapte și treceam pe lîngă ultima alimentară care se închide la oră tîrzie. Și fiindcă nu prea aveam ceva de mâncare acasă , adică nimic,  hotărâi să intru.Nu m-am speriat de gândacul de bălegar ce stătea stranjnic lîngă ușă și nici nu știu ce ar fi căutat el acolo , că ăștia parcă nu vând... În fine , nu-mi prea puteam permite analize  pe stomacul gol, căci cînd sunt flămînd sufer de transhumanță de neuorni cerebrali în anus.Mi-am cumpărat o pâine ,chefir , și din cărnuri - cîrnaț ”De Odessa” ,adică ceea ce a mai rămas din specia dată la vitrină.Cu greu , și totuși nu m-am abținut să întreb în glumă dacă era adus direct de pe maidan,și drept reacție vînzătoarea și-a pliat pleoapele ochiului drept dîndu-mi de înțeles că nu are chef de glume.O bănuiam de ceva. No bine , mi-am luat sacoșa cu produse i-am întors spatele , și-am pornit spre ușă. Însă eu simt cînd cineva  îndărăt mă sfredelește ironic cu luciul sma...

   Vântul călduros de vară mă suflă muieratic de după blocuri , informându-mă despre greutatea mirosului de asfalt mestecat întruna de roțile mașinilor . În iad e mai plăcut , macar acolo sunt condiții egale pentru toți, aci însă totul merge după fabula greierul și furnica cu destinație inversă a moralei : parlamentarii-s în vacanță... Nu le port pică , ci doar vreau să-i omor așa pentru distracție anchilozantă.       Intro-ul  a fost cât se poate de pozitiv, recunosc m-am stăruit peste măsura putințelor și a toleranței parvenită dintr-o răbdare suprimată coleric.    Să vorbesc despre senzații. Logic, se începe dimineața. Hămesit de băi cu aburi nocturne  în propria cușcă rezultate din vise porno sporadice, ora 5 devine ideală pentru prima oră de adormit așa cum trebuie. Vina îmi aparține căci îmi condiționez aerul doar cu aparatul biologic de eșapament ,adică digestiv. Urmează încă trei ore pe parcursul cărora dorm ca un făt ,că ...

Țara mea , acolo unde e liniște și p...rostie

  După ale mele e cea mai frumoasă , veselă de tristă și neajutorată pasăre. Fracul ei negru lucios fie că e pentru aerodinamică, fie pentru frumusețe, cert e că-i util pentru a fi rândunică. Ea este vietatea care cară glod în plisc pentru a-și face cuib; pe cât e de harnică pe atât  e și de dăunătoare. Doar vrăbiile celea burduhoase , cu talie de funcționari publici, o pun la dubă , alungând-o din cuib și scotocind prin paiele adunate de ea. Rândunica nu se bate , rândunica e pasărea care renunță.Ea locuiește în țara asta , dar trăiește în alte țări. Suntem rândunici pentru că suntem rânduiți ca niște păsărici.                                                             ...

     Scena e deschisă, începerea primului act se face spontan, dintr-un punct parcă oprit artificial. Personajele, deși puține, nu se anunță, întru a ambiguiza acțiunea și de a-i conferi  naturalețe și breșă comunitarului . Efectul e similar cu realizarea  fără anestezie a unei incizii pe abdomen .În mijlocul camerei - o femeie în pijama spitalicească, crăcită pe arhicunoscuta masă . Mici zgomote surde ... Alunecând pe pereții uterului ,micul om s-a oprit ,deoarece nu mai putea trece de capu-i enorm, s-au stăruit genele tatălui - investit fără voie cu funcție familială- care acum nu stă cu flori după ușă ,ci încearcă să-și aducă aminte în dormitorul cărei doamne se află. Îndemne la scremut din partea strigoilor în halate .Aceștia ,odată cu ”înaintarea” copilului , își achipuie prin minte foșnetul bancnotelor fără vreo oarecare entorsă de rușine.Micul om și-a părăsit sălașul ,anunțându-și prezența cu răcnete afundate-n hipoxie. Toți sunt veseli . Doar un ...

  Necunoscutul și frica deseori se prefac în una și aceeași la înțeles. Odată eliberată de sub control, frica se transformă într-un curaj deloc eroic , în unul cu accese de rabie.E necesară ca și simțul durerii ,de a proteja fizicul și de a converti pînă la subminare  conștientul într-o scoarţă vegetativă. Lipsiţi de judecată ne vom ocupa exclusiv cu ceea ce acum ne stăruim să avem : mîncatul şi sexul.Lipsiţi de judecată fiind , lucrurile  ni se vor lumina , că nu există  niciun merit pentru sudoarea de a gîndi . Iar a gîndi înseamnă a complica.

Trasez metodic zîmbete sarcastice În absența plenitudinii de chip, Găsind soluția-n problemă, în șip , Continui devalizări morale și bombastice. Fricos ca un struț eu sunt, Îmi caut disperat salvarea , nisipul sau căldarea, Că ideatic ,și-n gât îs scund, Când încerc să mă ridic, îmi dau cu capu-n fund.                                                                                                                                                                           Foto