Virtual în debandare

  După ale mele e cea mai frumoasă , veselă de tristă și neajutorată pasăre. Fracul ei negru lucios fie că e pentru aerodinamică, fie pentru frumusețe, cert e că-i util pentru a fi rândunică. Ea este vietatea care cară glod în plisc pentru a-și face cuib; pe cât e de harnică pe atât  e și de dăunătoare. Doar vrăbiile celea burduhoase , cu talie de funcționari publici, o pun la dubă , alungând-o din cuib și scotocind prin paiele adunate de ea. Rândunica nu se bate , rândunica e pasărea care renunță.Ea locuiește în țara asta , dar trăiește în alte țări. Suntem rândunici pentru că suntem rânduiți ca niște păsărici.                                                             ...

     Scena e deschisă, începerea primului act se face spontan, dintr-un punct parcă oprit artificial. Personajele, deși puține, nu se anunță, întru a ambiguiza acțiunea și de a-i conferi  naturalețe și breșă comunitarului . Efectul e similar cu realizarea  fără anestezie a unei incizii pe abdomen .În mijlocul camerei - o femeie în pijama spitalicească, crăcită pe arhicunoscuta masă . Mici zgomote surde ... Alunecând pe pereții uterului ,micul om s-a oprit ,deoarece nu mai putea trece de capu-i enorm, s-au stăruit genele tatălui - investit fără voie cu funcție familială- care acum nu stă cu flori după ușă ,ci încearcă să-și aducă aminte în dormitorul cărei doamne se află. Îndemne la scremut din partea strigoilor în halate .Aceștia ,odată cu ”înaintarea” copilului , își achipuie prin minte foșnetul bancnotelor fără vreo oarecare entorsă de rușine.Micul om și-a părăsit sălașul ,anunțându-și prezența cu răcnete afundate-n hipoxie. Toți sunt veseli . Doar un ...

  Necunoscutul și frica deseori se prefac în una și aceeași la înțeles. Odată eliberată de sub control, frica se transformă într-un curaj deloc eroic , în unul cu accese de rabie.E necesară ca și simțul durerii ,de a proteja fizicul și de a converti pînă la subminare  conștientul într-o scoarţă vegetativă. Lipsiţi de judecată ne vom ocupa exclusiv cu ceea ce acum ne stăruim să avem : mîncatul şi sexul.Lipsiţi de judecată fiind , lucrurile  ni se vor lumina , că nu există  niciun merit pentru sudoarea de a gîndi . Iar a gîndi înseamnă a complica.

Trasez metodic zîmbete sarcastice În absența plenitudinii de chip, Găsind soluția-n problemă, în șip , Continui devalizări morale și bombastice. Fricos ca un struț eu sunt, Îmi caut disperat salvarea , nisipul sau căldarea, Că ideatic ,și-n gât îs scund, Când încerc să mă ridic, îmi dau cu capu-n fund.                                                                                                                                                                           Foto