Marazm tomnatic
Zi ordinară de toamnă ... Am urcat ca un zombi în ruiteră ,şi m-am aşezat în penultimul rând de scaune .Nimic dubios , totul la fel de monoton şi agitat,ca într-o oarecare altă zi în urbea Moldovei. Am pus căştile în urechi la volum minim,şi-am închis ochii ,ţinindu-i aşa până când vibraţiile motorului trezit de şofer nu mi-au dat senzaţia de un pseudo-cutremur în regiunea coapselor.Vehicolul şi-a luat viteza obişnuită de 40 km/h...Imagini spălăcite de decor natural se ivesc în pătratul geamurilor. Pistrui de ploaie se asează pe parbriz...Cineva din mijloc cu o voce stinsă de coriză a gemut un "Din zece ,unu,daţi va rog rest!", şoferul s-a conformat fară prea multe preludii comunicaţionale, probabil era extrem de obosit de ruta sa continua atît prin capitală cât şi prin existenţă.Pasagerul şi-a primit restul oarecum exaltat, şi s-a scufundat mai departe în indiferenţa gălagioasă din "micromediul " rutierei. Am spus micromediu ,căci aici, în acest mijloc