Între oxigen și regres.
Pornim traiul dintr-un mit (poate din mai multe),il continuam cu decoratii de mana a doua, parute inedite in fiecare descendenta,si sfirsim fara niciun mit,sfirsim in propria noastra glorie de prabusire neconstientizata ,ascunsa printre frunzele de brustur.Unde-i oxigenul ? Unde-i ozonul dupa un rejuvenant fulger? Acelasi fulger de mii de ani ,de fiecare data e nou .Pentru ca exista imitatori de fapte care au prins succes. Mergem inainte,de fapt mergem si inainte si inapoi .Cercul autocreat ofera posibilitatea de a parcurge trecutul in viitor,remodelindu-si de fiecare data nesubstantial sina pe care se deplaseaza candidatul biologic activ.Dictionarul ideilor complicate utilizate in a-i reda un inteles "axiomatic" ,e ca imaginea unui ou scapat din mina unui flamind cu stagiu.Aceeasi problema ,acelasi punct ajuns la fiecare discutie.Pina unde putem sapa ,terenul deja sapat?Cu asta vine speranta noastra de a ne elibera de buruieni.Se cauta nucleul la atotobservabilul