Critica in progeneza subiectiva

Parcursul progresului stiintific implica un enorm simtamint dubitativ din partea celui emancipat din incluziunile gindirii comune,deoarece, iesind in concluzie, universul a fost adaptat dupa opinie ,nu opinia a fost adaptata pentru a-l descrie in geneza sa .Un modul exceptional ,altminteri e amalgamul "masinariei rationale" omenesti (o specificatie de atlfel pleonastica,prefer sa-mi fac rezerve in elucidarea multor fapte exprimate in numere si simboluri,cuvinte cu valoare atribuita) .Oazele acestui tinut intelectual par a fi intr-atit de explicate si deduse pina la axiome , incit nu impun nici o minima prezenta de indoiala, vorbesc despre "exercitiile " finalizate in explicatie si demonstratie .Cum ramine cu rolul coincidentei , si micile necorespunderi in ale numerelor si fenomenelor de natura generala? lamurirea vine tot de acolo de unde parvine scopul si sensul religiilor.Infricosator este faptul cind nu ai picioare, in similara problema s-ar afla conceptualismul.Dupa oricare acces de presupusa inteligenta dementa ,sta chipurile un principiu sau/si vointa altruista de a face usi in pesteri cu lava activa in numele adevarului .Nimic mai ieftin pe piata ideatica nu se poate de gasit.Rezultatul  dupa nobila aparenta e unul cu totul "omenesc ,prea omenesc", ultimul rau din Pandora turnat in vointa de recunoastere si amintire pentru ulteriorul generatiei germinative.