In toanele modulului virtual

    De o vreme buna incoace ,notiunea de libertate intr-atit devine parca un simbol, incit isi pune la stradanii sadiste vehementii propavaduitori si acceptanti .Astia isi rup venele sie si altora, in numele acestui simbol de fapt absent.Cu evidenta , nu doar in ultimii ani omul a sperat la libertate ,dar cercetat cu mai multa atentie, nu cred ca stie ce intr-adevar vrea sa obtina odata cu izbinda , poate pacea? Sau ,nu pentru pace la noi s-a luptat .. Vorbesc poate departe de ceea ce ar intruchipa realitatea drept libertate ,cea de inainte voita era una  cu un caracter asa mai colectiv ,comun una asa ce-si prinde parul cu elasticul nationalismului.
Sa presupunem ca avem liberatatea pusa pe tocul nationalismului...Atunci avem de-a face la moment cu dorinta de libertate asa sa-i zicem "individuala , personala" si sa-i mai alipesc un cuvintel, "psihologica".Una de felul acesta e greu de cistigat cu  orice mijloc cit se poate de agresiv,nici chiar prin convolutia creierului.Si totusi unii se considera liberi , si banuiesc totodata si patrioti si credinciosi ....Cum? Reprezinta o unitate din arborescentele comedii ale lumii contemporane,nu alta !Lucrurile devin facil de inteles.Cui sa-i ceri libertatea ,cind tu singur te privezi de ea ?Loc gol pentru picioare va rog cadeti aici de va le fringeti cu gitul impreuna.Cu cit se inainteaza in virsta ,cu atit mai dependent se devine,dependent anume de propriile dorinte ,de dragoste (de fapt care nici nu exista),de ascensiune in cariera -care  in sine isi afiseaza apogeul cu o pensie modesta in cele mai dese cazuri, si o gravura draguta pe piatra de mormint ,daca s-a cuveni sa spurce huma cu resturile tale de om de culta insemnatate,daca nu, vei fi pîrlit ca Shaorma-ua si aruncat ca pe un deseu uzual pe vreun cimp oarecare sa-ti sfirsesti misiunea ultima si  cea mai adevarata  pe pamant ,ajutind la formarea diverselor roci  sedimentare.
     Probabil ti-a cumparat tatal tau sau mama, nu conteaza, o bicicleta sau un alt lucru de care nu te puteai desparti,sa presupunem ca da...Intr-atit devenisei agasant pentru cei din jur ,din cauza ca mai nu te culcai in pat cu obiectul dependentei tale ,sau poate o si faceai , incit  lumea exterioara incerca sa te ajute sa-ti schimbi dependenta pe altceva ,dar nu ,pentru tine lume nu exista, erai doar tu si obiectul de care fusesesi priponit din propria curiozitate si insistenta.Timpul trecuse , si interesul si-a schimbat strada catre alt/e obiect/e, ca o prostituata ce nu-si satisface indeajuns proxenetul cu bani.Si in sfirsit, ai ajuns deja cu dorinte,ce-i drept inspirate de parinti sau de altcineva , ca "mai du-te de lucreaza pentru a-ti mentine mofturile de petrecere ".Totul in viata asta se inghite ca borsul, in niciun caz rece ,ca de altfel ramai cu maruntaiele sleite.Si tot asa lista de vise ,si cutremurari hormonale continua ,pina ajunge la un moment ,cind absolut nimic nu provoaca atractie,cind se constientizeaza ca de facto primordiul nu este "maninc ca sa traiesc,ci traiesc ca sa maninc".Pe urmele acestei ostile constatari vine si casnicia, o dezolanta petrecere pina la pierzanie pentru partea masculina.In general am impresia ca nunta propriu-zisa e cea mai asteptata de femeie decit de barbat.Ba chiar de mici,fetitele sunt misterios atrase sa creada, nebenevol evident,ca nunta si tot ce urmeaza e ceva extraordinar de frumos si  dupa ea e la fel de dragut ,dar  pentru bietii baieti, nu e chiar asa,spetele lor nu simt inca valoarea masei ardorii feminine.Si ca sa vezi, incep a se da tari femeile, isi confera determinative de feministe ,copiaza barbatii, insa asta dureaza exact pina la prima "atasare" sau primul pat.Ideea spre care doream sa ajung e ca intr-o oarecare masura feministele reprezinta niste pseudobarbati,fapt ce intimideaza mindria unui barbat/mascul,anatomic vorbind,si cred ca exista  legatura directa dintre sporirea concomitenta a numarului de feministe si  homosexuali.Barbatii devin nesiguri si incapabili de a tine piept cerintelor democratico-liberaliste ale femeii moderne cu idei pur orientate profesional,economic, si respectiv se transforma in vasali sexuali.Nu zic natura pe alocuri a mai gresit in "succesiunea nucleotidica",si exista cazuri de deviatie inevitabil de reparat,congenitala ,insa numarul e de 1 la un 1000000, in rest avem de a face cu o pendulatie de sex psihologic autoimpusa gratie aparitiei unor factori noi  de tranzactii interpersonale,vorbind in limbajul lui E. Berne.Respectiv homosexualii sunt un fel de produs compensator lacunei de "femei".Si dupa toate astea crezi ca esti liber ,mai ales daca esti de pe "Marte"?
    Prin urmare, ceea ce se numeste dragoste, definitie imbecilizata a "atractiei" de fapt,teoretic neincepindu-se, sfirseste acolo unde ochii masculului fug pe ondulatiile corpului femelei,apoi urmeaza atractia de tip "persoana",apoi iti "faci un frate",si daca nu-ti merge iti iei papucii de la usa indragitei/indragitului.Cam atit.
     Se vor gasi unii de a ma contrazice,ca-s misogin si -s topor tocit la perceperea "dragostei",dar nu replic decit cu asta: din punct de vedere evolutiv suntem oarecum animale ,oameni ne autodesemnam caci ne permite intelectul ,in rest avem rudimente instinctive ,si respectiv "maduva" noastra ca si a animalelor gazduieste si directioneaza cu necesitatile de: a  face sex,  a minca  si  a trai, faptul ca avem posibilitatea de abstractiza lucrurile ne faciliteaza existenta materiala ,insa ne prabuseste in ecoul "personalitatii".